Powered By Blogger

miercuri, 22 decembrie 2010

Mini RollyPoly

Maxpedition Mini RollyPoly Folding Dump Pouch este un saculet pliabil de dimensiuni mici. Deocamdata il tin prins pe lateralul rucsacului in ideea ca voi tine in el inca o sticla de 1l de apa, dar cred ca il voi muta pe una dintre bretele si il voi folosi ca saculet pentru adunat diverse.

Bottle Holder

Tot de la Maxpedition am si un Bottle Holder aceeasi culoare cu rucsacul. Are 2 compartimente, unul principal pentru recipient de apa de 1 litru, si un buzunar in care tin un mic kit pentru aprins focul(bricheta mica si 4 bucati de vata imbibata cu parafina), cateva plicuri de ceai, cafea, ciocolata, zahar si 6 cuburi de supa instant. Am vazut pe net la altii ca isi pun cu ei cate un plic-doua de cafea sau ciocolata si zahar din considerente de greutate si spatiu(probabil). Eu am ales sa duc mai multe de fiecare. E loc suficient, dupa parerea mea, pentru mai multe si vom fi tot timpul cel putin 2 persoane. Tot in buzunar mai tin si un CRKT M16-14 SF negru cu lama partial zimtata. Pe lateral, in exterior, intr-o husa de tip MOLLE am un Leatherman Wave 1 si cativa plasturi.


Echipament

Pornind de la ideea ca sunt prea sarac sa arunc bani pe chinezarii, am ales sa imi cumpar lucruri de calitate la un pret ceva mai mare. Nu cele mai scumpe dar suficient incat sa am incredere ca nu raman in fundul gol intr-o situatie mai delicata. Nu le cumpar pe toate odata si nici nu o sa dau banii pe ele in fiecare zi. Profit de faptul ca e iarna si am vreme pana la primavara-vara cand incepe sezonul de iesit in natura(cel putin pentru mine) sa ma dotez incet cu cele necesare. Nu sunt nici alpinist nici sportiv de felul meu. Imi place sa ma plimb prin locuri mai putin umblate(cel putin de anumite specii din fauna locala...), sa fac poze sau pur si simplu sa stau intins undeva unde e liniste.
Pentru transport am ales rucsac si accesorii de la Maxpedition. Am prins o oferta foarte buna pe un forum de la noi si am achizitionat la pachet rucsacul Falcon 2 impreuna cu un Bottle Holder, un Mini RollyPoly, un Phone Holster in care imi tin PDA-ul si un portofel Maxpedition Micro.
La capitolul cutite mai am de lucrat(mai ales ca m-a atins virusul "taietoarelor").
Anul acesta de ziua mea mi-am facut cadou un multitool Leatherman New Wave Black. Din ziua in care l-am primit la posta nu m-am mai despartit de el. A urmat apoi un folder CRKT si un Spyderco Tenacious. Intre timp am mai achizitionat un Leatherman Wave 1 care il tin agatat pe rucsac. Am primit de la un prieten o sticla pentru apa Sigg de aluminiu de 1,5l. Urmeaza sa achizitionez (cel putin) un cutit cu lama fixa, 2 bucati Opinel 8 carbon strict pentru mancare si lista ar putea continua la nesfarsit...

Rucsacul

      Dupa lungi cautari si studiat review-uri pe youtube si pe diverse forumuri de specialitate, m-am oprit la rucsacul care pare potrivit pentru nevoile mele. Este vorba despre Maxpedition Falcon 2.
      Are 25 de litri si este impartit in 5 compartimente. Este suficient pentru ture de o zi, maxim doua. Am ales acest model in ideea ca il voi folosi la ture cu plecare de la masina sau de la locul de cazare/campare (dupa caz). Va contine doar obiecte strict necesare pentru plimbare si pentru "in caz de doamne-fereste".

Review-uri sunt pe net cu gramada la acest rucsac asa ca nu o sa mai fac si eu unul. Oricum nu l-am folosit inca. Mai am rabdare pana se mai incalzeste vremea. Deocamdata sunt la capitolul achizitionari.



Gloriawerk Solingen - "Bismarck"

Asta vara am gasit din intamplare pe marginea unui sant, ceva ce parea un briceag acoperit cu noroi. L-am ridicat, l-am invelit intr-un servetel si l-am bagat in buzunar. mai tarziu cand am ajuns acasa l-am curatat. am fost foarte surprins sa descopar ca manerul(din cupru) era gravat si inscriptionat "Bismarck" iar pe restul de lama am gasit urmatoarea inscriptie: "G. Felix Gloriawerk Solingen". Pare sa fie un briceag foarte vechi.

Ma gandesc sa fac o lama din panza de gater(sau joagar), sa ii pun un maner de lemn de corn si sa prind cele doua bucati de metal pe el...

marți, 21 decembrie 2010

Corelatie intre presiunea atmosferica si directia fumului de la case sau fumului de tigara:

Corelatie intre presiunea atmosferica si directia fumului de la case sau fumului de tigara:
-Daca fumul o ia direct in sus , presiunea este in crestere.
-Daca fumul are directie orizontal-oblica , presiunea este stationara.
-Daca fumul se lasa in jos , presiunea scade rapid


Haloul din jurul lunii arata schimbarea timpului in rau
- 3 zile cind este departat;
- a doua zi cind este lipit de luna


Iarna soarele rasare la SUD-EST ; apune la SUD-VEST
Vara soarele rasare la NORD-EST; apune la NORD-VEST
Primavara si Toamna soarele rasare la EST; apune la VEST

Sursa Vanatorul.ro

Observarea norilor

O prognoză meteo, poate fi abordată; în mai multe feluri. De cele mai multe ori nu veţi dispune de instrumentele unei staţii meteorologice şi de cunoştinţele necesare unui meteorolog profesionist.
Norii oferă informaţii valoroase cu privire la derularea fenomenelor meteorologice. Cunoaşterea tipurilor de nori, a vitezei şi sensului mişcării lor, ,în corelaţie cu alte informaţii referitoare la temperatură, eventual presiune, este un instrument suficient de exact pentru alcătuirea unei prognoze meteo pe timp scurt.
Ea poate fi elaborată dacă se pleacă de la informaţiile unui buletin meteo oficial, observându-se în practică doar particularităţile zonale ale evoluţiei vremii.
Norii se vor observa, fie în regimul diurn, fie în momentele de crepuscul la răsărit sau apus; chiar şi regimul nocturn de evoluţie a norilor oferă informaţii preţioase de prognoză.
în timpul unei zile, nebulozitatea are valori maxime în primele ore ale dimineţii şi după amiază. Răsăritul soarelui şi apusul lui pot determina apariţia sau dispariţia anumitor tipuri de nori (nori de radiaţie) a căror evoluţie depinde exclusiv de radiaţia termică (răcirea sau încălzirea aerului spre noapte sau în zori).

2. Clasificarea norilor

O primă clasificare a norilor ne ajută să înţelegem cele trei forme de bază sub care se prezintă:
- tipul cumulus: nori sub formă de grămezi izolate, bine individualizate, cu sau fără contur precis;
- tipul stratus: nori cu aspect de pânză continuă;
- tipul stratocumulus: grămezi compacte, sudate cu aspect de valuri.
Acestea sunt formele de bază pe care le vom întâlni în clasificarea următoare a norilor după înălţime. Conform acesteia, norii sunt dispuşi pe trei etaje de înălţime: .
1. norii superiori: cirrus, cirrostratus, drrocumulus - plafon 5 - 10 km;
2. norii mijlocii; altostratus, altocumulus - plafon 2 - 5 km;
3. norii inferiori: stratocumulus, stratus, nimbostratus - plafon 0 - 2 km;
4. norii de convecţie verticală;

3. Aspecte generale
(varietăţile şi speciile sunt detaliate în anexa 1)

♦ Norii superiori.
Sunt fini, laminari, filamentoşi; luna, soarele, cerul înstelat se văd bine prin ei; sunt albi cu străluciri sidefate; la răsărit şi apus culorile lor evoluează de la galben - roşiatic, la cenuşiu.
Cirrus (Ci) = buclă de păr.
Cirrostratus (Cs) = au aspect de pânză noroasă transpa¬rentă, albicioasă; (specia nebulosus are aspect nebular fără detalii).
Cirrocumulus (Cc) = sunt nori albi fără umbre proprii cu aspectul unei plaje de nisip, elementele sunt foarte fine, sub 1°, deosebindu-se astfel de altocumulus (norii cirrocumulus lenticularis se prezintă ca lentile noroase irizate fin de lumina soarelui, cu transluciditate mărită).
Norii cirrus mai sunt numiţi şi fruntea frontului cald.
♦ Norii mijlocii (anexa 2)
Prezintă culori de la alb strălucitor la cenuşiu închis, trecând prin game de griuri cu albastru. Uneori sunt translucizi, alteori întunecaţi şi cu relief (translucidus opacus).
Altostratus (As) acoperă uneori ca o pânză cerul, mai denşi decât Cs, adeseori au culoare albăstruie, dacă nu este translucid perlată. Are o structură-fibroasă care poate prezenta benzi paralele mai închise la culoare;'luna şi soarele se văd ca printr-un geam mat.
Altocumulus (Ac) se prezintă sub multe specii şi varietăţi: lamele, grămăjoare mici sudate între ele ca la mozaic, în grupuri sau şiruri, rulouri (vezi anexa 2).
Prin Ac subţiri se vede uneori lumina soarelui şi a lunii, dar difuz şi fără contur; la crepuscul se, colorează până la roşu-vişiniu. Se poate, deasemenea, deosebi/Ac de stratocumulus (Sc) prin măsurarea elementelor noroase, în acest caz ele fiind sub 5°.
Ac lenticularis- anunţă invazia de aer rece la înălţime; produc fenomenul de coroană în dreptul soarelui sau a lunii.
Ac orografici sunt bancuri de nori lenticulari luminoşi cu o structură foliată pe alocuri.
♦ Norii inferiori {anexa 3)
Se prezintă de obicei compacţi, de culoare cenuşie. Au o mare densitate a elementelor noroase; prezentând omogenitate şi elemente mai mari.
Norii stratocumulus (Sc) pot apărea sub forma de pânză dar şi grămezi, suluri sau rulouri, dimensiunile elementelor fiind mai mari de 5°. Iarna acoperă cerul zile întregi. Pot prezenta culori de la alb-perlucid, albastru-cenuşiu, cenuşiu.
Norii stratus (St) dau vremii aspect ceţos (mai sunt numiţi şi ceaţa înaltă). Ca şi norii nimbostratus (Ns) culoarea este cenuşiu închis.
Baza norilor Ns este destrămată, fiind formată din precipitaţii. Aspectul este amorf cu tendinţe de destrămare.
♦ Norii de ascensiune verticală
în perioadele calde, convecţia termică dă naştere norilor cumuliformi. Norii cumulus sunt perlaţi, seamănă cu vata. Se deplasează în grămezi izolate sau şiruri. Când insolaţia termică este puternică sau în liniile frontului rece de ordinul II, norii cumulus suportă o ascensiune verticală puternică, de la cumulus congestus la cumulonimbus (CNb). Aceştia produc oraje, ploi în aversă, grindină. Viteza de deplasare este mare, CNb putând să se dezvolte până la 10 km „prin înmugurire", baza întunecându-se, vârful devenind cirriform.
Aceasta este pe scurt o descriere a familiilor de nori. Anexele dezvoltă şi precizează caracteristicile norilor, varietăţile şi speciile, semnele distinctive, înălţimea la care evoluează, grosimea lor, precum şi precipitaţiile, pe fiecare gen în parte. Ele constituie ghidul de nelipsit în învăţarea genurilor de nori, alături de fotografii. Dar numai un exerciţiu permanent poate ajuta în folosirea cunoştinţelor despre nori la elaborarea unei prognoze.

Vremea, în înţelesul cel mai strict, înseamnă complexul fenomenelor naturale ce au loc în atmosfera joasă şi sunt produse de mişcarea curenţilor de aer cu diferite caracteristici de presiune, umiditate şi temperatură.
Asupra zonei temperate, în timpul anului îşi fac simţită influenţa câteva mase de aer cu anumite proprietăţi:
♦ aerul continental: vara, acesta aduce temperaturi ridicate şi umiditate scăzută, iar iarna temperaturi scăzute şi umiditate, ceaţă;
♦ aerul maritim: vara - nebulozitate, umiditate crescută temperaturi variabile; iarna aceleaşi caracteristici de nebulozitate şi umiditate, dar temperaturi ridicate;
♦ aerul tropical: care vara produce instabilitate atmos¬ferică, iar iarna încălzirea vremii.
Este bine să cunoaştem de la un buletin meteo tipul masei de aer care acţionează supra zonei est-europene şi abia apoi vom porni în observarea directă, pentru a face o prognoză. Această informaţie este de mare ajutor în activitatea de prevedere.


Fronturile atmosferice
Pe linia de separaţie a celor două mase de aer apar frontu¬rile atmosferice, care sunt manifestări complexe a fenomenelor de evaporare-condensare, ce străbat spaţiul împreună cu formaţiuni noroase specifice şi însoţite de vânturi. Cunoaşterea tipului de front atmosferic ce evoluează în zona de prognoză este nucleul prognozei meteo pentru observatorul amator.
Sunt trei tipuri de fronturi atmosferice:

1. Frontul cald

Elementele frontului cald:
> îi sunt caracteristici norii stratiformi din toate familiile;
> linia frontului - între masa caldă şi masa rece este o zonă de separaţie de 10-30 km {zona frontală caldă);
> panta frontului care formează un unghi de 1-10° cu solul; această pantă este rezultatul alunecării aerului cald mai uşor peste aerul rece mai greu;
> stratul noros, lat de câteva sute de km în faţa zonei frontale;
> lungimea frontului care măsoară de la câteva sute la 1.200 km.
La apariţia frontului cald, presiunea scade lent şi uniform. Vara, temperatura scade în timpul zilei iar noaptea creşte. Iarna, temperatura creşte şi cad ninsori, lapoviţă şi ploi.
Vântul se intensifică de la 1-3 km/h la 10-13 km/h şi bate dinspre sud-est. Odată cu înaintarea frontului, vântul se roteşte în sensul acelor de ceasornic. După trecerea frontului, vântul bate în rafale dinspre sud-vest.

Succesiunea elementelor frontului cald

într-o dimineaţă de vară:
1. apar norii cirrus;
2. treptat norii devin mai compacţi şi alburii (Cs) 500-600m;
3. spre amiază cerul se acoperă cu o pânză uniformă albă prin care soarele abia se zăreşte As translucidus, As opacus;
4. norii coboară (500-600 m), devin cenuşii (Ns); îşi face apariţia ploaia liniştită; iarna, ninsoare liniştită.
Norii cirrus prevestesc venirea frontului cald. îi găsim la 700-800 km în faţa frontului; dacă sunt C uncinus, furtuna este iminentă.
în mijlocul frontului precipitaţiile scad, vântul îşi măreşte intensitatea. Iarna, zona de mijloc a frontului aduce burniţă. Lăţimea zonei de precipitaţii este de 300-400 km; iarna mai mare decât vara.
O dată cu trecerea frontului şi schimbarea direcţiei vântului, sistemul se destramă. Scăderea presiunii încetează, cerul se înseninează noaptea şi dimineaţa; la amiază apar Cu humilis de timp frumos. Dacă masa de aer cald este umed-instabilă în urma frontului cald pot cadea ploi izolate sub forma de averse; daca aerul este uscat la sol, frontul nu da precipitaţii.
Aşa cum am observat la structura unui ciclon, in urma unui front cald apare frontul rece, de obicei la o distant de 1-2 zile de fenomenele finale ale frontului cald.
In munţi, evoluţia frontului cald este puţin diferita. Daca vine de la apus, pe versanţii vestici va ploua, iar pe versantul estic frontul se va dispersa. Norii acoperă porţiuni mici de cer dupa trecerea frontului, soarele straluceste. Dar vremea nu ţine mult; poate aparea frontul rece.

2. Frontul rece

Aerul rece, aflat in spatele frontului cald, se deplaseaza repede, ajungand din urma aerul cald. La zona de contact aerul rece mai dens obliga aerul cald se se înalţe brusc. In faţa aerului rece care se rostogoleşte ca un sul pe sub aerul cald se formeaza stratul de CNb. Panta liniei frontului fund mai abrupt, sileşte norii să evolueze rapid pe verticals.
Temperatura scade la 10-15°, presiunea scade; norii Cu evolueaza in Cu congestus, care înmuguresc şi se dezvolta. Culorile, de la alb, se transforms in cenuşiu-plumburiu, vineţiu. Ajungand in zona norilor cirrus, varfurile CNb devin neclare, răsfirandu-se in norii cirrus. Din forma de conopida, norul devine nicovala - apar vestitorii frontului rece de gradul 1, Se destrămaţi.
Precipitaţiile cad chiar din faţa liniei frontului. In spatele frontului, unde înclinarea este mai mica, alunecarea aerului cald este mai lenta, se formeaza nori stratiformi, incepand cu Ns, din care cad ploi generate şi continui. In spatele acestora vin norii As şi Cs. Zona de precipitaţii este îngusta, 100-150 km, apoi vremea se linisteste şi presiunea creşte, menţinandu-se la o valoare mai ridicata decat inainte de trecerea frontului.

3. Frontul rece de ordinul II

La o viteză de deplasare mare a aerului, convecţia este intensă, datorită pantei foarte abrupte. Se formează CNb puternici care produc averse însoţite de descărcări electrice. Vântul bate puternic şi în rafale; zona de precipitaţii este de 10-20 km.
Vestitorii frontului rece de ordinul II sunt norii As care se transformă în Ac lenticularis care trădează invazia de aer rece la înălţime. La 200 km înaintea frontului prevestesc apariţia sa cu 2-6 ore înainte.
Frontul rece de ordinul II secundar poate apărea după frontul rece I dacă, la fel ca la frontul cald, masa de aer din urma frontului este instabilă.

4. Frontul oclus

Când se întâlnesc două fronturi, unul cald şi unul rece, avem o ocluziune - fronturile se contopesc. Aspectul vremii este închis, norii acoperă tot cerul cu forme şi înălţimi variate. Frontul oclus ţine vremea închisă multe zile toamna şi iarna. Frontul oclus arată „moartea" celor două fronturi anterioare -„consumarea" acestora.

Sinteza

Iată ce trebuie reţinut ca puncte esenţiale:
> frontul rece urmează frontului cald, acestea fiind părţi componente ale unui ciclon;
> vremea în ciclon este instabilă - în anticiclon este stabilă;
> norii Cirrus prevestesc apropierea frontului cald;
> frontul cald: precipitaţii de peste 12-16 ore;
> trecerea frontului cald nu înseamnă liniştirea vremii - urmează evoluţia unui front rece;
> pe un teritoriu cu aer uscat, frontul cald nu lasă precipitaţii; vântul se roteşte în direcţia acelor de ceasornic pe parcursul evoluţiei frontului atmosferic;
> frontul rece este prevestit de norii CNb cu sau fără descărcări electrice;
> front rece: ploi în averse;
> în fronturile ocluse vremea este instabilă pentru mai mult timp.
Elementele de prognoză meteo pentru observatorii amatori
Prevederea vremii nu este un lucru aşa de dificil cum pare la prima vedere. Doar că presupune o observare atentă şi permanentă a cerului. încetul cu încetul te transformi într-un observator al cerului şi al fenomenelor ce se petrec în atmosferă.
Din experienţa observatorilor de meteori, bibliografia studiată, experienţa personală şi a altor observatori ai cerului, s-au selectat câteva elemente de prognoză, care vă vor ajuta numai dacă le veţi asocia şi cu alte semne observate în natură.
Vremea devine instabilă dacă:
1) apare coroană sau hallo în jurul soarelui şi a Lunii : fenomene ce au loc în Cs, Cc chiar în Ac, prevestind înrăutăţirea vremii în 48-72 ore;
2) norii Cirrus, toamna şi iarna aduc precipitaţii în maxim 48 ore; dacă viteza lor de deplasare este mare, în câteva ore cerul se acoperă deja cu nori stratiformi;
3) Ac castellanus anunţă ploaie intensă şi furtună;
4) în faptul dimineţii apar nori albicioşi şi dezlânaţi, fără mar¬gini precise, acoperind treptat cerul (Sc translucidus perlucidus) -sunt nori ce vestesc un front rece din partea posterioară a unui ciclon;
5) soarele răsare într-o vâlvătaie arămie, cu dungi roşii vişinii, iar ceaţa cuprinde crestele munţilor;
6) vântul se înteţeşte la munte, spre creastă, de la N, NV şi apar nori haotici cu înălţimi diferite - urmează viscol;
7) ploaia a încetat, dar norii se menţin, iar sub ei apar Ns întunecaţi ce merg în sens contrar; înseamnă că ploaia începe în 1-2 ore;
8) continuă sa plouă în averse;
9) bancuri de ceaţă stau agăţate de creastă;
10) soarele apune în vâlvătaie de culori - vremea se strică în cursul dimineţii;
11) vântul bate de la N-V tare, iar nori ameninţători continuă pe cer;
12) luna răsare palidă după Ac lenticularis - vremea va ploua a doua zi.
13) transparenţa nocturnă este foarte mare;
14) claritatea acustică după apus este la distantă mare;
15) apare rouă după o perioadă îndelungată de secetă - seapropie ploaia;
16) vântul liniştit se intensifică brusc şi-şi schimbă direcţia - se apropie o depresiune atmosferică;

Vremea este bună sau se ameliorează dacă:
1) noaptea, vântul este slab şi nebulozitatea mică;
2) apare rouă, în toate cazurile, cu excepţia celor discutate mai sus;
3) aerul rece invadează solul rece;
4) răsăritul este portocaliu;
5) vântul este slab şi adie spre coama munţilor;
6) dimineţile sunt răcoroase cu vânt slab, fără direcţie precisă, iar cerul este senin;
7) vântul bate puternic de la sud - 2-3 zile timp bun;
8) soarele este galben-portocaliu la apus.

Semne ce prevestesc schimbarea vremii în natură

Flora şi fauna posedă subtila calitate de a reacţiona la schimbările din mediu. Plantele, animalele şi insectele sunt mai sensibile decât omul la schimbările de presiune, umiditate şi chiar temperatură. Reacţia lor anticipează fenomenele meteorologice mai importante. De aceea, este bine ca în observaţiile noastre să ţinem cont de acestea. De foarte multe ori reacţiile lumii vii sunt mai sigure pentru elaborarea prognozei imediate decât repartiţia norilor pe cer, de exemplu.
Soluţia cea mai bună este să combinăm informaţiile rezultate din observarea gerului cu cele obţinute prin studierea comportamentului vieţuitoarelor, când aceasta este posibilă. înrăutăţirea vremii este anticipată astfel:
> agitaţia albinelor;
> rândunelele zboară razant cu solul;
> vrăbiile se scaldă în praf;
> peştii sar din apă;
> broaştele orăcăie şi devin agitate;
> zborul agitat al ciorilor;
> vulturul zboară în picaj;
> şerpii şi şopârlele se ascund în crăpături de stânci;
> praful pe şosea este umed;
> câinii părăsesc turma îndreptându-se spre colibele stânii;
> scânteiuţa de munte se pleacă;
> măcrişul iepuresc (oxalis acetosella) îşi închide corola şi frunzele ca trifoiul;
> luceafărul (scorzonera roşea) îşi strânge bănuţul trandafiriu;
Plantele şi animalele anunţă schimbări în fenomenele meteorolo¬gice pentru următoarele 12-18 ore, chiar şi pentru intervale de 2-6 ore
> Vremea se ameliorează sau se menţine frumoasă dacă:
> liliecii zboară până târziu în noapte;
> vulturul zboară planat;
> insectele zboară vioi;
> greierii târâie îndelung, mult după miezul nopţii;
> păianjenii ţes pânza mare şi deasă;
> peştii şi broaştele rămân mult pe fundul apei;
> cocoşul cântă în nopţile geroase mai devreme - vremea seîncălzeşte.

Glosar de termeni latini pentru varietăţi principale de nori şi detalii accidentale

Varietăţi principale:
Cumulus = parte superioară rotunjită ca la norii cumulus (întâlnită de la Ci la St).
Stratiformis = aspect de strat, fără detalii.
Undulatus = elemente alungite, paralele asemenea valurilor
Radiatus = benzi paralele care par a converge la orizont (la norii superiori şi mijlocii).
Castellanus = mase cumuliforme în şiruri cu baza orizontală, comună şi creneluri în partea superioară.
Flocus = nori mici, tip Cu, cu margini, mai mult sau mai puţin, destrămate.
Lenticularis = formă alungită, asemenea unei ţigări de foi sau a unei lentile convexe privită din lateral.
Fractus = fâşii de nor sfâşiate (la norii mijlocii şi inferiori).
Opacus = nori prin care lumina Soarelui şi a Lunii se vede foarte slab sau deloc.
Translucidus = nori prin care lumina Soarelui şi a Lunii se poate observa cu claritate până când capătă aspectul unei imagini prin geamul mat (vezi norii As).

Detalii accidentale:
Virga = trene sau cozi descendente la As, Ac, Ns.
Mamma = contururi rotunjite de mamelă la baza unor tipuri de nori: Sc, CNb, As, rare şi puţin stabile, ce apar în timpul furtunilor.
Incus = nicovală, asemenea CNb.
Arcus = aspect rotunjit în ascensiune verticală a norilor CNb la orizont.

Sursa Bushcraft Romania

Mic indrumar de interpretare

Dimineata
•Rasarit de soare intr-o valvataie noroasa colorata in aramiu - vremea devine ploioasa
•Rasarit de soare pe cer alburiu la orizont sau colorat in portocaliu - timp frumos
•Roua abundenta dupa o noapte senina - timp frumos
•Iarba se acopera de roua dimineata desi toata noaptea cerul a fost acoperit - se apropie o furtuna
•Dimineata norii se ridica din vai dar nu se dezvolta in sus ci sunt rupti si destramati - in aceea zi nu va ploua
•Dimineata, cand aerul este rece si cerul senin sau putin noros iar vantul bate slab - vremea ramane frumoasa
•Daca dimineata aerul este cald si cerul senin iar vantul sufla slab, fara directie precisa - in cursul dupa amiezii va fi furtuna
•Daca dimineata vantul bate tare dintr-o directie pe coasta muntelui si din directie opusa pe creasta - vremea se strica repede
•Daca dimineata e cald si senin iar vantul sulfa tare dinspre sud - vremea se mentine frumoasa mai multe zile

In cursul zilei
•Cer de un albnastru inchis la amiaza - timp frumos
•Daca pe un cer senin apar nori albi, subtiri, in forma de fibre, cu ramificatii la un cap ca niste gheare(Cirrus) - vremea se strica in cel mult trei zile (Daca acesti nori se deplaseaza repede vremea devine ploioasa a doua zi)
•Daca cerul se acopera rapid cu o panza subtire de nori prin care se vede soarele - ploaia incepe in mai putin de 24 de ore
•Daca cerul este acoperit si sub panza de nori cenusii, apar nori mici, negriciosi, care se deplaseaza intr-o directie contrara celor de deasupra - pana la inceperea ploii mai sunt cateva ore sau chiar minute
•Daca sunt mai multe etaje de nori, unii mai sus care merg intr-o directie si altii mai jos care alearga in sens opus - vremea se strica repede si ploaia incepe in cateva ore.
•Daca vantul bate la sol intr-o directie iar norii merg intr-o directie opusa - timpul se strica in aceeasi zi
•Vara, cand pe un cer albastru apar nori alungiti, ca niste benzi, cu ridicaturi pe ei ca niste mici castele - dupa amiaza furtuna
•Vara, cand nori inalti si subtiri vin dinspre rasarit - vremea nu se strica si se incalzeste
•Daca ploua si vantul isi schimba directia de la vest si nord-vest, batand dinspre est si nord-est, devenind mai tare - vremea se amelioreaza rapid si devine frumoasa pentru mai multe zile
•Daca e rece si ploua si vantul bate tare dinspre sud - vremea rea se mentine mai multe zile


Seara
•Daca seara bancurile de ceata sau nori, in loc sa coboare in vai, se prind de varfurile muntilor - in ziua urmatoare va ploua
•Cand soarele, apunand, pare mai mare ca de obicei iar norii din jur iau coloratii diferite - a doua zi va ploua
•Cand seara soarele este stralucitor si apune intr-un cer colorat in rosu si galben-portocaliu - vremea ramane frumoasa
•Roua abundenta seara, urmata de o noapte senina - timp frumos

Semne prevestitoare
-Planarea vulturului la mari inaltimi, zborul liliecilor noaptea tarziu, activitate intense a paianjenilor, zbor intens de insecte prin poiene - timp frumos
-Animalele de munte coboara in padure, vulturul se ascunde sub stanci, corbii croncanesc si se rotesc in stol, pasarile mici se ascund in tufisuri, ganganiile dispar, multe plante isi inchid florile sau isi strang frunzele - se apropie o furtuna

Informatie preluata de pe site-ul www.carpati.org

luni, 22 noiembrie 2010

De ce...

Anul acesta am fost cu prietena in concediu la munte. La Garda de Sus(Scarisoara). Traseul a fost ceva mai lung(Chiscau, Arieseni, Garda de Sus, Rosia Montana). Dupa ce am ajuns la Garda si am rezolvat cu cazarea, am hotarat sa vizitam pestera. Am ales un traseu mai scurt si suficient de lejer si am plecat hotarati. Eram echipati mai mult de oras decat de munte(blugi, tricou...) si aveam cu noi o sticla cu apa intr-un rucsacel. Am inceput urcusul, ignorand chiar si cele cateva cunostinte despre munte care le aveam. Dupa vreo doua ore de urcat, poze, povesti, a inceput furtuna. Parca se rupea cerul deasupra noastra. Eram destul de aproape de pestera. Am gasit niste lemne sub care am incercat sa ne adapostim fara prea mult succes. Pelerine ioc, umbrela ioc, haine de schimb...ioc. Timp de o ora, poate mai bine, ploaia ne-a udat pana la piele. Telefoanele au intrat si ele la apa. Dupa ce s-a mai domolit ploaia, uzi leoarca, am inceput sa coboram spre cabana urmand sa facem traseul in alta zi. Mai mult suparat si dezamagit decat orice alt sentiment ma incerca atunci, mi-am promis ca e ultima data cand natura ma surprinde total nepregatit. Ajuns acasa, tinand cont de experienta care am avut-o, am inceput sa caut informatii, sa invat de la altii mai experimentati in ale echipamentului si drumetiilor montane. Asa am aflat si despre bushcraft, iar ideea a inceput sa ma atraga din ce in ce mai mult...

Bushcraft

Bushcraft este termenul folosit pentru aptitudinile de supraviețuire pe termen lung. Este un termen mai popular printre vorbitorii de limba englezǎ, insa denumirea este din ce in ce mai asimilatǎ si in limba altor popoare. Denumirea a fost popularizata in emisfera sudica(Australia, Noua Zeelanda si Africa de sud) de Maiorul australian Les Hiddins cunoscut mai mult pentru emisiunile anilor 80, "Bush Tucker man". In emisfera nordica omologul sau, Mors Kochanski si mai recent prin Ray Mears, termenul castiga teren mai ales in Marea Britanie, prin emisiunile sale despre supravietuirea pe termen scurt si lung in natura. Bushcraft este de fapt abilitatea de a supravietui si a avea o viata decenta cu resursele oferite de natura. Aptitudinile "Bushcraft-ului" sunt date de cunostintele stramosilor umani despre colectarea si folosirea resurselor din zonele in care traiau. Buscraft cuprinde o lista de aptitudini: Obtinerea si intretinerea focului, urmarirea si vânarea animalelor, constructia adapostului, uzul obiectelor taioase ca toporul si cutitul, colectarea plantelor comestbile necultivate, sculptarea lemnului cu unelte simple(cutit, topor, cutit curbat), constructia de recipiente din materiale naturale, confectionarea sforilor, împletirea crenguțelor pentru construirea coșurilor sau obiecte de artizanat si multe altele. Acestea sunt abilitatile cunoscute stramosilor nostri, multe dintre ele fiind folosite si astazi printre popoarele bastinașe ale lumii sau chiar ca hobby pentru cei din tarile puternic industrializate. Wikipedia